This work, entitled The stereotypical image of the woman in Romanian and Polish phraseology, presents proverbs and phrases about women, coined and functioning for centuries in Romanian and Polish. The work consists of an introduction, five chapters, an ending and a bibliography. The work is completed with an annex containing five illustrations that refer to the content of the elaboration.The aim of the study was to investigate what image of a woman emerges from Romanian and Polish phraseology, how a woman is described and how her role is perceived by society over the centuries. Moreover, noticing similarities and differences in terms of language and culture in the analyzed area. In both languages, phraseology plays an important role, both in spoken language and in literature, as evidenced by numerous phraseological dictionaries and studies used in the work. Expressions relating to women constitute one of the most numerous, if not the most numerous, groups. Their abundance and diversity are presented in Chapters III, IV and V.The phraseologisms collected, grouped, explained and compared by me create a certain canonical set of features that make up the linguistic and cultural image of a woman. They show the similarity in the way both nations think and behave. Despite the different language, territory, history, religion or some rituals, they are very similar semantically and stylistically. The image of a woman is universal. It is dominated by misogyny. It's scolding and reflects how women have been seen and treated in the past.Proverbs and phraseologisms have undergone various transformations and modifications over the centuries, which can be observed in the work. They are a symbol of the bond between the old and the new times and a peculiar revolution in the mentality of both nations. Today, as women have emancipated, many of these expressions have fallen into disuse, become unfashionable and politically incorrect. Phraseologisms recorded in language and their analysis, therefore, show how difficult the path women have traveled in the ongoing struggle for dignity, the right to freedom, equality, education and professional fulfillment.
Teza de licenţă, intitulată Imaginea stereotipă a femeii în frazeologia românească și poloneză, prezintă proverbe și locuţiuni frazeologice referitoare la femeie, inventate și existite timp de secole în limba română și poloneză. Lucrarea este structurată pe introducere, cinci capitole, concluzii și bibliografie. Lucrarea cuprinde, de asemenea, o anexă cu cinci ilustrații privitoare la conținutul elaborării.Scopul studiului a fost de a investiga ce imagine a femeii reiese din frazeologia română și poloneză, cum este descrisă femeia și cum rolul ei este perceput de societate de-a lungul secolelor. Mai mult, de a observa similitudini și diferențe în ceea ce privește limba și cultura în zona analizată. În ambele limbi, frazeologia joacă un rol important, atât în limba vorbită, cât și în literatură, a cărui dovadă sunt numeroase dicționare frazeologice și studii utilizate în lucrare. Expresiile referitoare la femei constituie unul dintre cele mai numeroase, dacă nu chiar cel mai numeros, grupuri. Abundența și varietatea lor sunt prezentate în capitolele III, IV și V.Frazeologismele culese, grupate, explicate și comparate de mine creează un anumit set canonic de trăsături care alcătuiesc imaginea lingvistică și culturală a femeii. Ele arată similitudinea în modul în care ambele națiuni gândesc și se comportă. În ciuda diferitelor limbi, teritorii, istorii, religii sau unor ritualuri, acestea sunt foarte asemănătoare din punctul de vedere semantic și stilistic. Imaginea femeii este universală şi este dominată de misoginie. Este dăunătoare și reflectă modul în care femeile au fost văzute și tratate în trecut.Proverbele și frazeologismele au trecut prin diverse transformări și modificări de-a lungul secolelor, ceea ce se poate observă în lucrare. Ele sunt un simbol al legăturii dintre vremurile vechi și cele noi și al unei adevăratei revoluții în mentalitatea ambelor națiuni. Astăzi, pe măsură ce femeile s-au emancipat, multe dintre aceste expresii au căzut în desuetudine, devenind démodé și incorecte din punct de vedere politic. Prin urmare, prezintele în limbă frazeologisme și analiza lor arată cât de anevoioasă a fost calea pe care au parcurs-o femeile în lupta continuă pentru demnitate, dreptul la libertate, egalitate, educație și împlinire profesională.
Niniejsza praca, zatytułowana Stereotypowy wizerunek kobiety w rumuńskiej i polskiej frazeologii, przedstawia przysłowia i wyrażenia frazeologiczne dotyczące kobiety, ukute i funkcjonujące przez wieki w języku rumuńskim i polskim. Praca składa się z wprowadzenia, pięciu rozdziałów, zakończenia oraz bibliografii. Pracę dopełnia aneks zawierający pięć ilustracji, które nawiązują do treści elaboratu.Celem pracy było zbadanie, jaki wizerunek kobiety wyłania się z rumuńskiej i polskiej frazeologii, w jaki sposób opisywna jest kobieta i jak postrzegana jest jej rola przez społeczeństwo na przestrzeni wieków. A ponadto, dostrzeżenie podobieństw i różnic pod względem językowym i kulturowym w analizowanym obszarze. W obu językach frazeologia odgrywa istotną rolę, zarówno w języku mówionym jak i w literaturze, o czym świadczą liczne słowniki frazeologiczne i opracowania wykorzystane w pracy. Wyrażenia odnoszące się do kobiet stanowią jedną z najliczniejszych grup, o ile nie najliczniejszą. Ich obfitość i różnorodność ukazują rozdziały III, IV i V. Zebrane, pogrupowane, objaśnione i porównane przeze mnie frazeologizmy tworzą pewien kanoniczny zestaw cech składających się na językowo-kulturowy obraz kobiety. Dowodzą one podobieństwa w sposobie myślenia i zachowania obydwu narodów. Pomimo rożnego języka, terytorium, historii, religii czy niektórych obrzędów, są one bardzo zbliżone semantycznie i stylistycznie. Obraz kobiety jest uniwersalny. Dominuje w nim mizoginizm. Jest krzydzący i odzwierciedla, to jak kobiety były postrzegane i traktowane w przeszłości. Przysłowia i frazeologizmy przez stulecia przechodziły rozmaite przeobrażenia i modyfikacje, co można zaobserwować w pracy. Są one symbolem więzi pomiedzy dawnymi a nowymi czasami i swoistej rewolucji w mentalności obu narodów. Dziś, kiedy kobiety się wyemancypowaly, wiele z tych wyrażeń wyszło z użycia, stało się niemodnymi i niepoprawnymi politycznie. Frazeologizmy utrwalone w języku i ich analiza uzmysławiają zatem, jak trudną drogę przemierzyły kobiety we wciąż trwającej walce o godność, prawa do wolności, równości, edukacji i realizacji zawodowej.
